Ce se întâmplă dacă începi să meditezi de astăzi?

Unele studii arată că, practicând fie şi numai 20 de minute pe zi, timp de câteva săptămâni, este deja suficient pentru a începe să resimțiți beneficiile meditației. De asemenea, mai există dovezi că practica va fi mai benefică pentru voi dacă veţi găsi o tehnică pe care să o agreaţi cu adevărat. Sunt multe tehnici de meditație, important este să o gasiți pe aceea care vi se potrivește. Mai jos în articol vei găsi tipuri de meditație dar și beneficiile acesteia.

Stare de bine emoțională

• Reducerea grijiilor, a anxietății și a impulsivității;
• Creșterea stimei de sine;
• Reducerea stresului, a fricii, a singuratății și a depresiei;
• Crește optimismul și starea de relaxare;
• Ajută la dezvoltarea unor relații sociale pozitive.

Super minte

• Crește puterea mentală și concentrarea;
• Memorie mai bună;
• Compentențe sociale și gândire creativă;
• Decizii mai bune și soluții potrivite pentru probleme;
• Procesarea mai bună a informației;
• Concentrare mai bună.

Corp sănătos

• Îmbunătățește sistemul imunitar și nivelul energiei;
• Îmbunătățește respirația și ritmul cardiac;
• Reduce tensiunea arterială;
• Reduce problemele cardiace și chiar problemele legate de creier;
• Reduce problemele infalamatorii și astmul.

Nu există doar un singur tip de meditaţie denumit “meditaţia yoghină”, prin urmare este vorba de mai multe tipuri de meditaţie, predate în tradiţia yoghină. Yoga înseamnă “uniune”.

Tradiţia merge înapoi, în timp, până la 1700 î. e. n. şi are ca ţel suprem purificarea şi autocunoaşterea. Yoga clasică împarte practica în reguli de conduită (yamas şi niyamas), posturi (asanas), exerciţii de respiraţie (pranayama) şi practici de meditaţie contemplative (pratyahara, dharana, dhyana, samadhi). Tradiţia Yoga este cea mai veche meditaţie de pe Pământ şi, de asemenea, cu cea mai mare varietate de practici.

Cum se practică?

Iată câteva tipuri de meditaţii practicate în Yoga. Cea mai comună şi universală meditaţie Yoga este “meditaţia celui de-al treilea ochi”. Alte meditaţii binecunoascute implică concentrarea asupra unei chakre, repetarea unei mantre, vizualizarea unei lumini sau meditații cu concentrarea privirii.

• Meditaţia celui de-al treilea ochi — concentrarea atenţiei asupra “punctului dintre sprâncene” (denumit de unii “cel de-al treilea ochi” sau “ajna chakra”). Atenţia este redirecţionată constant asupra acestui punct, ca mijloc de liniștire a minţii. Cu timpul, “pauzele de linişte” dintre gânduri devin tot mai mari şi mai profunde. Uneori, practica este acompaniată de actul fizic de a “privi” cu ochii închişi spre punctul respectiv.
• Meditaţia chakrelor — practicantul se concentrează asupra uneia dintre cele şapte chakre ale corpului (“centrele energetice”), efectuând, de obicei, anumite vizualizări şi intonând o mantră specifică pentru fiecare chakră (lam, vam, ram, yam, ham, om). De obicei, acest lucru se face asupra chakrei inimii, a celui de-al treilea ochi şi a chakrei coroanei.
• Concentrarea privirii (Trataka) — fixarea privirii asupra unui obiect exterior, de obicei o lumânare, imagine sau simbol (yantras). Practica se efectuează cu ochii deschişi, apoi cu ochii închişi pentru a antrena atât puterea de concentrare, cât şi cea de vizualizare a minţii. După închiderea ochilor, ar trebui să menţineţi imaginea obiectului în “ochiul minţii”.
• Meditaţia Kundalini — acesta este un sistem foarte complex de practici. Scopul constă în trezirea “energiei kundalini”, care se află în stare latentă la baza coloanei vertebrale, în dezvoltarea mai multor centri psihici din corp şi, în cele din urmă, în atingerea iluminării. Există mai multe pericole asociate acestei practici şi nu ar trebui să o încercaţi fără îndrumarea unui yoghin calificat.
• Kriya Yoga — constă într-un set de exerciţii de respirație, energizare şi meditaţie, predate de Paramahamsa Yogananda. Această practică este mai potrivită pentru persoanele cu predispoziţie spre evlavie şi care caută aspectele spirituale ale meditaţiei.
• Meditaţia sunetelor (Nada Yoga) — concentrarea asupra sunetelor. Începe cu meditaţia “sunetelor exterioare”, cum ar fi o muzică ambientală liniştitoare (de exemplu muzica la flautul tradiţional al indigenilor americani), când practicantul îşi concentrează toată atenţia doar ca să audă sunetele ca ajutor pentru a-şi focaliza şi a-şi liniști focaliza mintea. Cu timpul, practica evoluează la ascultarea “suntelor interioare” ale corpului şi minţii. Scopul suprem este de a auzi “sunetul primordial” (para nada) care este un sunet fără vibraţie şi care se manifestă ca “OM”.

• Pranayama — reglarea respiraţiei. Aceasta nu este chiar o meditaţie, ci o tehnică de calmare a minţii şi de pregătire pentru meditaţie. Există mai multe tipuri de Pranayama, dar cea mai simplă şi cea mai răspândită este 4-4-4-4. Aceasta înseamnă să inspiraţi cât număraţi până la 4, să vă ţineţi respiraţia timp de 4 secunde, să expiraţi în patru secunde şi să menţineţi plămânii fără aer alte patru secunde. Repiraţi pe nas şi lăsaţi abdomenul (iar nu pieptul) să fie cel care să se mişte. Efectuaţi mai multe cicluri. Reglarea respiraţiei echilibrează dispoziţia şi linişteşte corpul şi poate fi efectuată oriunde.

Pentru celelalte tipuri, probabil că veţi avea nevoie de mai multă instruire, fie din partea unui profesor, fie o carte bună. În afară de asta, Pranayama  este în mod clar ceva care oferă beneficii oricui.